Desigur, nici nu se putea
Ca Bitter-ul să se abțină
Și ne-a compus o poezea
- la Trandafir și la Florină.

Modest (precum îl știm că e)
Nu-și recunoaște calitatea,
Dar are el un „nu știu ce”
De ne-ntreține „sănătatea”,

Așa că, două cucuiete
Ce suntem noi, de când ne știm,
Te mai țucăm, cu drag, băiete,
Când, virtual, ne întâlnim.

Și nu ne-om mai lăsa-ntrecute
De alte vorbe ce te-alină,
Vom fi din vreme pe redute
Precum cocoșul pe … găină!


N.a: Replica la comentariul lui Jupp B.Itter postat la textul : http://www.poezie.ro/index.php/personals/109981/index.html