Sunetul ploii inundau ochii ce curg...
...în favorul serii întunecate

Revăd filmul istoric de aseară
cu clapele pianului coborâte încet...
furând o pâine... ori „potatoes”
sau fugind în zig-zag degeaba să mori
de glonțul arienilor ce se joacă
la o vârstă târzie de-amuzament...

Și-aș fi vrut să opresc secunda terasei
...să ridic bătrânul din cărucior...

N-am putut s-opresc nici aerul din mine
sau să-l extermin într-un fel criminal
Voiam să colectez stele a lui David albastre
și să-l salvez straniu pe Hosenfeld...
să-i strâng mâna, să-i rețin numele măcar eu...
Să moară în apocalipsa prezisă fără noimă...

Ajunsesem târziu să fiu eroul zilei de azi
...gardul ghimpat nu era... el dispăruse...

Și-uitasem să le zic de colonel
...am preferat să m-ascund ca un laș...

Și-uitasem sunetul de clape-n decor
De ce eram aici... și ce m-a omorât...
mă trezisem în anul departe-n mileniu
Departe de ruși... de nemți și de clape...
fără certificat de erou pe perete...
amintire-s 2 zloți... pe pianul vândut....

noiembrie.2009
- J.D. -