Tristețe ce vii din adâcuri sărate
Învăluită-n zâmbet de vremuri
Uitate
Val necuprins în singurătate
Trstețe din adânc , clădită de
vise, spulberate.
Surâsuri ce plâng într-un joc
Nebunesc
Cuvinte ce râd lacrima de-a fi,
Trâiesc!
Gânduri ascunse –n nectar sidefiu
Picătura trufașă din ocean în
Amurgul târziu.
Timpul petrece în nopți visătoare
Se scurge nisipul încet înspre mare
Înecat de nemărginirea speranței
Ce moare
Ducând același destin , festin, care
Doare .