se mutaseră în mintea mea
dirijau spleenul pe scara de incendiu
aveau case de toleranță cu temelia direct în tenebre
confort zero aerul steril

mă înțelegeam bine cu toți
căci prevăzusem un hublou secret
de unde numai eu priveam cerul
și
ce mai era pe-afară

până au revendicat igluuri
cuiburi teleportabile în ierni nesfârșite

fraierilor le-am spus

ați decriptat codul tuturor dezastrelor
pentru voi mi-am ținut fericirea în pungi vidate
agățate de cârligele văzduhului ca o sperietoare
nicio pasăre oricât de flămândă
n-a avut curajul să se-apropie
ce mi-ați cerut și nu v-am dat
ce m-ați obligat să spun și n-am spus
cu unghiile am sculptat flori în carapacea ninjei
locuri unde taxele la stat nu vă costă nimic
pentru că plătesc viii cât mai sunt vii
la îndemnul vostru
mi-am cumpărat caricatura de pe montmartre
cu lei biciuiți de cureaua adevărului
acum oracolul își lungește limba
dincolo de foamea fiecărei secunde
viața mea nu mai are gust nici miros nici văz
dar se lasă mângâiată fraierilor