Un clopot a bătut de miez de noapte
sub pâsla ceții dese din orașul greu
C-un licăr de lumină te învălui
un roșu felinar, un paznic la sfârșit de drum...

Hai, intră... Te îmbii cu lapte dulce
la sânul sărutat de-atâtea sterpe șoapte...
Câte-au venit, promis, plecat aieve -
Hai, intră... sunt blestemul tău în întuneric...

Dar gustă iară untul rânced-amărui
pe patul cald și răvășit de frământări
Te gudură, cățel, în patul unei doamne
ce a apus ca să-i fii sclav în noapte...

Ce dacă fir de sânge curge cald
pe buzele strivite-n mâini de piatră,
Ce dacă lacrimi, de dureri carnale, cad -
ai să mă ai din nou, căci pentru asta sunt...

Ceasornic a bătut la miez de noapte
sub pâsla ceții dese din orașul rece
În patul meu adormi sleit căldurii mele -
acasă suflet lacrimând așteaptă...