să te desparți de mine ca ultima dată când m-ai vedea
în viața
respirând cu mainile întinse fericirea ta

***

mama plângea
lângă trupul meu de iris străveziu
respirația mea
îi usca lacrimile pe obraz
eram întinsă pe o targă
de metal rece
într-un spital cu ziduri de marmura
rece
aveam doi ani
mama plângea pentru primii doi ani
strânși în mine doi ani aveam
doi plămâni bolnavi

spunea mai târziu ți-am văzut întreaga
înmormântare
îți ascultam respirația
noaptea îmi asculta respirația inima
bătând cu putere în timpanul ei își lipea obrazul de venele
mele calde

***

mamă, când plângi ochii îți par mai verzi
și mai fericiți