ne adaptăm la orice. uite că deja m-am obișnuit cu moartea
m-am obișnuit să aștept
să sar niște șanțuri uriașe pline cu țevi pentru apă caldă și căldură
m-am obișnuit să te știu undeva înaintea mea
cu viața în brațe
torcând ca o maidaneză dungată în poala oricărui străin ce-i dă să mănânce.

ne mișcăm aiurea. pământul pare o farfurie. cred că undeva e o greșeală.
pământul e o farfurie din care mănâncă leneș câinele rex cu botul lui galben.