Întrebări. Milioane și trilioane de întrebări. Boala de certitudine e ca un cancer urias ce-a infectat planeta.

Ce-a fost? De ce? Prezentul cine-l poate explica? De viitor nu mai vorbesc. E paroxismul fricii ce ne roade până-n vârful jegului de sub unghii.

Rumegând aceste gânduri ca o vacă îmbuibată de semne ortografice, am scaparat bricheta și mi-am aprins o țigară. Atunci mi-am dat seama. Dintr-o data. Răspunsul m-a luat pe neasteptate; m-a izbit cu viteza unei mingi de baseball fugărită de o castană furioasă c-un câine-n gură. Impactul a fost teribil. Și-acum resimt cucuiul cât Casa Scânteii pe care mi l-a lăsat în conștiință și-n suflet...

Nu e ușor să știi
Adevărul.

Dar nu vă mai spun nimic. De vreți să știți, uitați-vă singuri
.......În scrumieră