tremură umbra timpului risipit pe obloane
ici colo două-trei amintiri trag sa moară
punctele cardinale cad expirate in strane
lipite intr-o ruginită rugăciune de seară.

prescura și anafura tinerețelor mele, cu bine
rămâneți cu vestmântul meu alb lepădat pe uluci
imi iau necuvântul ca pe-un zid de stamine
și plec invins calugăr la un schit de uituci.