|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Kali Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 1630
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-02 | [Acest text ar trebui citit în espanol] |
Fuera de mi esta mi alma, pero ahora con rastros de hielo.
Crucifiqué mi llanto con tu ausencia y mi mente a orilla de tus Huellas. Soledad!!!... tu que me abrazas con tu manto frío, habla con mi conciencia, y escucha el cantar que brota de mi pensamiento. Días enteros sin hablar pasaré, solo por inventarme un nuevo amanecer, un amanecer oscuro,…tanto como lo soñé., Soledad!!!...soledad vacía y silente, ..sacas el aire de mis ojos, y el miedo de mis sueños, le robas a mi vida los años de compañía y el deseo de seguir en pie. Permanecerás a mi lado y curaras las heridas que la vida marcó., que el tiempo no borró. Aun le sigo buscando sentido a mi soledad, esa, que aunque pasen los años,, permanecerá siendo fiel hasta el final.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate