Cu umbra unui crin de aur
Eu te-aș atinge doar când noaptea trece
Să nu te doară adierea mâinilor
Ce umezi sunt.

Þi-aș arăta că floare se va rupe
Sub amintiri și vremuri ce ne-apasă,
Dar vreau ca ea să stea
Ascunsă sub veșmânt.

Și mai puternică decât e chinul
De a-mi vedea-n tortură-ntregul trup
Cu arme de oțel, cu ramuri de cucută
Ea va rămâne-n mine.

Și nu-ncerca să m-amăgești cu surle
Cântări mieroase să îmbete firea,
Eu știu o muzică aleasă
Chiar de mine, să capăt adormirea

În brațe albe precum sarea
Din marea ce îmi bate-ncet sub pleoapă
Și voi muri în clipa mare,
În care tu le vei deschide.