doar cu o privire ma atingeai
si eram deja topit in aripile tale
cu care imbratisai cerul
precum cercurile sferele lacrimilor
dintre mine si tine
simt si acum gustul privirii tale
era busuioc dansand primavara
pe ruperile de ritm ale cuvintelor noastre
prea rare si prea seduse de joc,
era levantica cu care inima incerca
sa ne acopere visele, cu ce rime
ne intregea cerul atunci !
cand doar cu o privire si loc si timp
devenea pace stinsa ici colo de emotia
ridicarii la stele, fara podoabe
fara eurile in care ne-am zidit aura,
doar o privire si intreg universul tau
se nastea iarasi in mine iar al meu
se farama in mii de atingeri in tine
cupid, si timpul zambea fericire
pe-un vreasc de secunda-ntregita
de privirea ta recreandu-ma din tine
...ssst, asculta cum inima ta toarce
fuioare de doruri arzand peste mine

o privire si putin mai sus se tes
ochii din care ne sorbim visele,
intre miliarde de cruci pe care sublim
cineva le face pentru noi,
sa ne putem zari zborul
sa ne privim in miezul zilei
ochi din ochi, inimi din irisi,
nasterile din pietre ...