Ce-i fericirea mea ? O-mprăștiere
De aripi albe pe gunoiul zilei.
Ce-i judecata mea ? Silința Scyllei
De-aș căuta Charybda din artere.

Ce e dreptatea mea ? Frământ argilei
Lipind în trup izbânzi fără avere.
Ce e virtutea ? Truda la galere
Să pot ajunge-n marginea veciei.

Am obosit de stearpa toleranță,
De binele făcut pentru un orb,
De mâna strânsă pururea pe clanță,

De cașul smuls din gheara unui corb.
Acestea nu-s nimic fără speranță.
Pe buza clipei reci avid o sorb.


23 septembrie 2004