Pășind ca o spaimă
ÃŽn haine de aur,
Iar eu, un balaur,
S-o sfarm între dinți.

Să-i râd cu putere
Cu glasul grotesc.
Să-i spun c-o iubesc,
Iubitei ce moare.

Grozav să mă strâmb
De gustul amar,
Ce n-are habar
De dragostea mea.

Să fugă prin mine
Þinută de mână,
Iubita-mi nebună,
De cugetul meu


Și mai pe urmă,
Cu-o lacrimă tristă
Să suflu-n batistă
Iubita mea.

Fără păsare
Să scutur in zare,
Dorindu-și să zboare
Cu inima mea.

............................

Cu-o adiere
Suflată prin păr
Să-i spun că mi-e dor
De gustul amar.