Mi-aș dori lumea de-atunci,
Cu privirile lor fericite,
Cu dragostea față de prunci
Și hainele lor simple.

Aș vrea o plajă mult mai goală,
Și muzica prin vânt s-adie,
Să scoți adesea dintr-o seară,
Cea mai frumoasă poezie.

Să-ți mai găsești perechea ta,
Indiferent de rang și pol,
Tu să o vrei, ea să te vrea,
Să nu existe suflet gol.

Aș vrea să-i doară din iubire,
Și să mai plângă uneori,
Prin trudă s-aibă biruire,
Prin mântuire,cei doi sori.