noaptea dintre noi

asta înseamnă că atunci era ca acum
(referințele nu se resimt decât mai târziu după ce s-au consumat)
uite dă mâna să ne petrecem mâinile unul după altul
o să-ți rostesc adevăruri vremelnice
o să le vremelnicesc rostuirile rând pe rând
până la saturație până la săvârșirea întru sine
dă-mi și zâmbetul tău să-l țin în clipele de singurătate
să-l mângâi cu nostalgia clipei îndeajuns îngurgitate
fiindcă noaptea asta pe care o trăim împreună pân’ la sațietate
e o formă de umplere a vieții
o formă a perfecțiunii pe care ți-o sorb
de la vechii greci încoace
o măsură a lucrurilor la care numai lacrimile pot ajunge uneori
între două săruturi și-o durere a fericirii