vor veni plutind pe o corabie de foc,
în calea lor stelele se vor preface-n super-nove.
se vor prelinge pe pământ în mii și mii de raze.
pământul va seca timp de patruzeci de zile.

ridurile triste și gândurile negre vor pieri,
se va scoroji și va arde-n flăcări
șoapta ce provoca suferințe,
ocara și răutatea se vor pierde în univers
în mii și mii de particule de praf.


fiecare vis va lua cu el câte un om de fiecare fel
și din lacrimile acestora iși va stinge setea
până în clipa în care oamenii se vor regăsi într-un sărut umed și fericit,
abia atunci va poposi schimbându-se-n ființa.

apoi presărând ploi de dor și bucurie,
speranțele vor reveni în soare.

speranța nu moare ultima,
speranța arde vesnic.