Ai apărut așa deodată
Strălucitor pe firmament,
Minte cu intrare separată
Comoară uriașe de talent.

Ai tot ce-ți trebuie ție
Știință, onoare, cinste, fler,
Occidentale cunoștințe(fie)
Și note slabe la diplomație.

Ai tinerețea încă jucăușe
Și ce-i în gușe, este și-n căpușe,
Dar asta nu-ți aduce fani
Ba chiar mai rău, n-aduce bani.

Aicea ești independent
Dar, când oi fi în parlament,
Îți spun de-acuma, pe cuvânt
Te vei lupta cu mori de vânt.

Lap-top-ul ăsta-i minunat
E după mine, o sculă tare,
Închizi toți hoții-n-tr-un pătrat
Hoția, demnitate n-are.

Așa a fost cu Topârceanu’
Era prea vertical sărmanu’,
Asta o știe orișicare:
L-au pus mai mulți la izolare.

Citez:
„Sunt izolat ca Robinson Crusoe
Nu vine nimeni în ușa mea să bată,
Și dacă stau cu ușa încuiată
Nici eu de nimeni n-am nevoie”

Îți spun acuma două strofe
Ba, îți depun un jurământ,
Mă lupt cu morile de vânt
Mă lupt ades cu catastrofe.

Epilog

În țara asta-ngrozitoare
De mulți țepari și mafioți,
Trimit săgeți otrăvitoare
Dar nu-i pot înțepa pe toți.

Fiindcă justiția română
Îi ține la răcoare-o lună,
Apoi după eliberare
Ei duc mulți bani peste hotare.

Notă. Strofa în ghilimele este împrumutată
de la George Topârceanu „sonete pluvioase”