ai învățat pe de rost
neliniștea
care mă ține atât de mult
trează nopțile
și
cum să-mi săruți încheietura mâinii

buzele tale îi aparțin
ca și cum
am fi semnatat
în fața notarului
un act de proprietate în care
îți cedam
un maldăr de oase netede și albe
măduva
terminațiile nervoase
și impulsurile care
îmi fac ceafa
să pară
foarte ascultătoare

&

mi-e rușine
cât de murdare sunt venele care
m-au adus înapoi
aș fi vrut
să fie mai mult ca ale sarei

să le întind ca pe guma de mestecat
de la gardul grădiniței
până la primul
fir de nisip pe care
l-am călcat în picioare amândoi

ca o autostradă pe care
aterizează ozn-uri