Tăcut...se plimba
Prin camera umbrită de trecut,
Cu pași greoi și fără să mai știe
Tot ce a scris, de ce-i atât de abătut...
Și tace...cuvintele-s absente...
Ecouri vagi se-ntrezăresc în minte,
Cumplita teamă notată pe hârtie
Aduce și îndeamnă suferințe.
De-ar scrie...în tăcere...
Acele rânduri vag subliniate
N-ar fi decât o simplă parodie
A vieții lui trecute și uitate.