ființa aceea secretă
a dat azi
câteva lacrimi pământului;

a renunțat, pentru o clipă,
să mai vopsească pielea fragedă
în culorile curcubeiului.

leoaica își alege partenerul
după puterea caninilor
de sfâșiere;

arborii,
după cum bate vântul.

eu doar îmi întind umbra
și mă plec,
atingând cu fruntea
sunetele cerului;

iar sângele mi-l lipesc
de tăcerea zidurilor,
până când intră în travaliu,

născându-mă
fără niciun fel de canini
și fără nicio urmă
de umbră…