Bătrânii zei cu scuturi ruginite
Sunt morți
Prin veacuri ce-au trecut pustii
Și au pierdut atâtea sorți
Vise, spaime și orori cumplite...


Bătrânii zei sunt morți...
Prin veacuri totuși clipe curg
Și nu-i nici toamna nici amurg
Întrezărind lumina unei mărețe Porți.

E El ce viață ne-a adus din morți
Și ne-a vegheat din veșnicie
liniștit, cuminte
E El care pe toate le decide;
E El pe care timpul nu-l ucide...