Te asemăn cu o plantă
care vrea să crească mare
și o ia ușor în pantă
după apa din izvoare,
sau stă cu fața întoarsă,
să îi picure-n petale
stropii reci ce cad din ploaie
și să nu se mai îndoaie
sau să-și piardă tinerețea
fără a-și potoli setea...

Că-n deșertul vieții-aleargă
După-un firicel subțire
ce se scurge de pe-o creangă
ca să iasă mii de fire
de izvoare născătoare
și de râuri curgătoare,
și ce bucurie mare,
cu pomii scăldați în floare
la o mare sărbătoare,
Învierea lui Isus...