Te sărut în noaptea albă fără somn și fără vise.
Stelele se pierd în goluri de neanturi necuprinse.
Eu te aștept pe un val de mare, înecat de dorul meu.
Ca să-ți dau o sărutare, sub cupola unui cer a Lui Dumnezeu.

Te cuprind cu marea toată, peste zborul de delfină,
Cîntecul chemării tale, mă aruncă într-o sete oarbă de luminâ.
Din adîncul mării noastre, cu solare aripi se ridică zori de zi.
Clipele ce or să vină din izvoare de visare, veșnic ne vor trezi.