Am furat lacrimile tale, din vînt și roua îm zori de zi.
Purtai din perle pe trupuri înlănțuite ce se pot iubi.
Din valul mării, sărutul stîncilor aruncă flăcările vii.
În sânul tău de căprioară aprind mereu din stele mii.

În zborul meu pe ape ninse, cu prunci în zori de zi.
Simt gîndul tău învolburat, pierdut printre istorii.
Număr din clipele rămase, în sărutarea celor vii.
Iar din neanturi goale, în cuib de ape ai să revii.