Am plans in vis, am plans pe strada, am plans fara sa-ti spun , de multe ori,
De teama ca pustiul dintre lacrimi, ne va rapi din amintirile ce vin,
Si-au plans si zorile cu mine, cand noaptea umbrele-si chema din flori,
Facand sa para totul o speranta, pierduta-ntre-mplinire si destin.

Au plans si ochii tai si sufletul ti-a plans pe treptele unei iubiri pierdute,
Si te-ai ascuns in carapacea unei clipe, lasand doar anotimpuri sa se scurga,
O pajiste fara lumina, pe unde-aevea ratacesc, dorinte inca necrescute,
Si fluturi sub poveri de stele, de zboruri frante, noua sa se planga.

Aproape te iubesc, aproape te mai vreau, aproape mainile-mi suspina,
Ne vom cunoaste-n alt trecut sa-ti spun daca mai plang in vis, daca-mi e dor
Si-mi voi topi o parte din tacere, in lungi fuioare despletite din lumina,
Rapindu-te singuratatii,lasand suspinul s-apartina, pe vesnicie tutror.