imi facusem
din multele lui lacrimi
un lac in care
de cate ori ma simteam murdar
ma-mbaiam .
imi construisem
din multele lui cuvinte
un castel in care de cate ori
eram obosit
ma odihneam
imi imaginasem
din multele lui fapte
un rost in care
de cate ori ma simteam inutil
ma afundam .
apoi mai la urma ,
in secundele scurse ,
aiurea prin anii
care nu stiau ca il imbatranesc ,
am inteles
in sfarsit
ca a fi vesnic inseamna a aspira cu nesat
urmele lui ,
care nu au putut fi sterse
de trecerea lui .
erau parca mai tinere ac niciodata ...