Nu stim cat vom ramane impreuna, in care noapte ne vom parasi,
Carari de stele, vise si iluzii, in alta viata le vom regasi,
Minunile, vor fi de-atunci straine si universul se va destrama,
Pe frunze tremurande doar privirea, din nemurirea noastra va lasa.

Chiar daca tu nu simti fiorii, ce-n trupul meu se zbat la nesfarsit,
Ma lasa-ntre culorile-nserarii, sa-ti prind in par intregul asfintit,
Si daca dincolo de tampla, spre amintiri carari nu vor mai fi,
Voi sta la marginea uitarii, ca-n alta viata sa ma poti gasi.

Nu mi-am dorit sa fii vreodata trista, sa nu-mi lasi fericirea cu-mprumut,
Sa fiu doar eu, tacerea din oglinda, ce da cuvintelor primul sarut,
Nici-un regret sa nu pastrezi in suflet,sa dai si viselor un rost,
Si-n simpla strangere de mana, sa ne-amintim pe unde-am fost.