Păstrez si acum curcubeie visate-mpreună
Și mă doare că cerul ar vrea să-l ating,
Două cuvinte, două stele, aproape de lună
Într-o singură lacrimă, aievea se sting.

Prin albe cearșafuri vântul se ascunde
Și trece un gând către noaptea de ieri,
In colț de fereastră, undeva pe oriunde
Se aude in taina ecoul din aceste tăceri.

Și numai cu tine pot schimba o minune,
Din cenușă renaște iubirea in seara ce vine,
Învață-mă să-ți dau doar o stea fără nume
Si du-ma in clipa ce de mult ne-apartine.

Floare cu floare, suflete pereche să fim,
Mai rămâi în odaie, cu cerul, cu mine
Mangaie-mi sufletul cand tresar si simtim
Cum doare suspinul cand intreaba de tine.