Mamă, mi-ai tatuat pe inimă triumful,
vița mea de vie crește din adâncuri,
mustesc noile nuclee, au îmbibat văzduhul,
temere și incantații la răscrucile de vânturi.

pe tricoul lumii surâde moartea pictată,
alegorie de curaj printre sinoduri tulburii,
castelul umbrelor îl stăpânesc o, Tată
strivesc stafiile sub tălpi imate si portocalii.

veniți de beți voi bestii ce hotărâră-ți timpul,
mai amețit ca Bachus- trupu-mi e masă vastă,
hemoglobina dulce se-adaugă la stupul
evanescent, sofisticat din cea mai dârză castă,

nu știu ce planuri are Dumnezeu cu mine,
nu știu ce chefuri hotărăsc zeii cu mieii,
înalț un cântec preventiv, nu știu ce va fi mâine,
știu doar ca pleacă toți cei buni și mai rămân pigmeii.