ai spus

nu mânca nuci
din curtea grajdurilor părăsite

nu te-am ascultat

am visat un nuc

fără să bată la ușă
s-a așezat la masa din bucătărie
a deschis valiza cu nuci și frunze

le-a întins până sus unde n-am ajuns nici
cu scara de pompieri când s-a stins lumina
număra toate cuvintele tale
le-a ascuns printre pantofii din hol în cărțile
lăsa-te de tine deschise la pagini și semne
.....
n-am știut să-l opresc râdea arunca
frunzele lui ruginii
cădeau izbite de gratii zidurile s-au vopsit
într-o culoare fără de nume

nu te-am ascultat

plutesc cărți peste pragul din spate
s-au oprit puține pe trepte
agățate în semnul de carte
cel din argint

îți amintești?

pus la lumină săracă
capitol de capitol

dimineața nucul plecase în drumul lui
pe scări femeia de serviciu umplea sacii de plastic
frunze și bucăți ruginii