eu sunt acum ca oricare doamnă care ar
veni la tine să te întrebe de sănătate
fără ca tu s-o cunoști/s-o recunoști din
amintiri.femeia care o să-ți dea un pahar
de apă neștiind că ea de fapt a fost apă
pentru tine înainte.dacă cineva te va-ntreba
încotro o iei așa bezmetec spunei doar că
cauți sufletul meu rătăcit cauți locul unde
pământul zace pe mine iar florile zâmbesc
în orice anotimp.în drumul tău veghează
nestingherita tăcere nici măcar vreun vânt
nu cutează să sufle sau vreo pasăre să urle.

tu cauți ce e bun și pentru tine dar când
mă vei găsi vei afla că am rămas din ce am
fost un vechi mormânt de cuvinte.