Te mai păstrez și-acum în amintire,
De chipul tău divin îmi este sete
Adesea. Dorul vine să mă-mbete
Deși-s monah în biată mănăstire.

Și câteodată unii-mi spun: Băiete,
Adu-ne apa-aceea de vestire
Iubirea ta e-un spin în povestire
Nu mai lăsa păr de alean în plete...!

A jindului cosițe-atunci se uscă
Precum, la soare, noaptea ce a fost
Căci dragostea în infinit e-o muscă,

Te bâzâie, dar fără s-aibă rost.
O poți strivi cu o mișcare bruscă,
Dar mai întâi gândește-te la cost...