Când mă dezmierzi cu calde sărutări
Tremur ca frunza-n vânt atinsă de fiori,
Pe palme capul îmi ții cu drag ca un trofeu
Și-adânc ochii-mi săruți cu dragoste de zeu.

Atinși de vraja iubirii amăgitoare
Ne privim adânc simțindu-ne prin gând,
Într-o pătimașă îmbrățișare de trupuri cântând
Orgasmice imnuri înălțătoare, oda bucuriei carnale.


În gustul sevei fierbinți ne-amestecăm dorinți,
Unindu-ne în trupuri arzând ca două făclii
Pe altarul sublim al veșnicei iubiri
Ce va salva omenirea de atâtea pătimiri.

M-adap cu sete din izvorul trupului tău,
Sorbind cu lăcomie esența iubirii sufletului zeu,
Trăind fiecare clipă cu bucurie,
Asternând în gând încă o amintire
Răsfoită melancolic în vremea despărțirii.