Ma plimb prin parcul desfrunzit
Si-mi trec prin minte zeci de ganduri.
Revad si banca grea, din scanduri
Pe care-ades m-am odihnit.

Trec tinerii in sus si-n jos
Si se privesc atat de tandru.
Doar eu, batranul copilandru
Sunt un stejar prea scorburos.

Facut-am umbra pe pamant
Juma' de veac si mi-a fost bine.
Nu am mancat din paini straine
Chiar de-am muncit pe vorbe-n vant.

Ii vad trecand cu mers stingher
Si sufletul li-i pus in lanturi.
Pe frunte ridurile-s santuri
De griji, de viitor mizer.

Ce vise? Ce realizari?
Speranta lor e naruita.
Un loc de munca-i o ispita
Dar nu la noi, ci-n alte zari.

Ma plimb prin parcul desfrunzit
Si ma gandesc la acesti tineri.
Prea lung e postul Sfintei Vineri
Si prea destul s-au amagit