după cum se laudă:
cu nevasta nu mai are nicio treabă.

totuși,
domnul e-ncercat de o mare dilemă:
și-a înșelat surioara
cu un el
sau cu o ea?

***
*

sub masca fericirii,
nimic nu freamată;
nimic nu clintește ascunsele catehisme din stele.
închipuirea unor bogății nu schimbă lookul sărăciei;
fantasmagoria unor călătorii în țări exotice,
nu însănătoșește ologul.

risipiri de scântei pe undele mării...

fără mască,
adevăratele haine
nu mai impresionează privirea;
rangurile și-au pierdut aparenta strălucire.
tirania a redobândit disprețul,
frumusețea artificială-vulgaritatea.

acum,
fața de carton-
de gard,
e atârnată
piesa de teatru
se joacă în aer liber,
pentru unii-noaptea,
în abisul tăcerii și-al groazei,
pentru alții - in miez de ziuă,
în a binelui lumină.

***
*

tarantula
ar vrea să ajungă la capătul sferei de granit,
sau
să urmărească, prin ochiul-a toate- văzător,
chipuri tăcute care sfidează ploaia.

ar lovi cu pietre spiritele incomode
reîncarnate în câini vagabonzi,
dar
se întoarce să colinde pe străzi
bântuite de un solo de saxofon:
născut pentru a fugi prin himere.

se gândește:
să se întindă în patul călduț din punga cu bani,
unde asasinul a lăsat posterității ultima suflare.

mai bine ar fi
să se ascundă în coustic.kitty:
ferită de roțile nimicitoare ale unui taxi.