Culeg din aer molecule
Și le transform în libelule,
În fapt, fantome somnambule
Ce mișcă timpul prin pendule.

Magicianul oarecare…
Un mare șef într-o parcare,
(vrând să mă pună la-ncercare)
Îmi cere zilnic o favoare:
Să te transform în dansatoare,
Cu părul scurt, fără pudoare.

Când îl refuz, cu modestie,
Îi spun și lui ce-ți spun și ție:
„Femeia e o libelulă…
Care dansează somnambulă
Închisă într-o moleculă,
Pe ritmul dat de o pendulă”.

P.S.
E trist să fii magician…
Să pui magiun într-un borcan,
Să-i scrii rețeta-ntr-un roman
Și să ți-l ia un șarlatan!