Mie frig, prea rece-i totul
Mă cuibăresc pe-o scîndură de pat,
Îmi trag peste picioarele goale gîndurile groase
Mă învelesc în idei confuze.

Tremur, mă simt ca solzii unui pește
Parcă totul se prelinge pe mine,
Sînt doar o apă curgătoare
Apă ce doar se lovește de pietre.

Vreau un loc uscat, vreau să îmi fie cald
O bucățica de pămînt poleită de soare,
Mă doare incertitudinea rece
Și întrebările ce-s cuibărite-n mine.

Mie frică de ceea ce nu știu
Sînt stînjenit de gîndirea-mi surdă,
Mie teama de bucata de hîrtie pe care scriu
De inocenta ei nescrisă.

Mie capul greu ce-l am căzut în palme
Mă simt bătrîn și dărîmat în tot,
Mă sperii că se lasă seară
Mie frig și simt că nu mai pot...