în cele din urmă, totul a fost așa cum am spus.
copilul acela avea cîteva chei în buzunar și se
plimba pe acoperiș. din cînd în cînd se ridica pe
vîrfuri și înnoda liniile albe lăsate în urma lor de
avioane. apoi se uita în jos înspre trecători și
scuipa dacă i se părea că e necesar.
nu se știe exact la ce îi foloseau cheile, dar se
crede că deschidea cu ele depozitul de hîrtie
igienică pe care-l ținea ascuns undeva la subsol.
în tot acest timp, la graniță, niște oameni își arătau
pașapoartele.