Dragă-mi este țara mea,
Cu tot ce are în ea.
Că sunt bune, că sunt rele,
Toate-s ale țării mele.

Dragă-mi e și o iubesc.
Ador portul românesc,
Pus în zi de sărbătoare;
Datinile sclipitoare.

Sunt mândru de ea, să știi,
E plină de bogății.
Munții țin brazii în fală,
Codrul, umbră pe sub poală,

Marea se întinde lin,
Cerul de azur e plin,
Râuri limpezi, răcoroase,
Lanuri aurii, mănoase.

Cum să nu îmi fie dragă,
Când suav o vară-ntreagă,
Cântă mii de-naripate,
Mai duios ca-n altă parte?

Iată de ce-o prețuiesc,
Căci e leagăn părintesc,
Doine dulci, versuri străbune,
Diferită națiune!

Þară dragă, tu ești dor,
Susur vesel de izvor,
Frumusețea unui vis,
Locul meu din Paradis!