nebunia pentru mine e ca o glumă proastă
mi s-a oferit gratuit
odată ce am lăsat în urmă
sufletul șters al dumnezeului vostru/
de atunci
mă trag tot mai aproape de oameni
brațe kilometrice se întind
să ne cuprindă la un loc cu întreg orizontul
oare să fie aici sfârșitul?
înca nu..
și teatrul de război se mută
pe pielea mea
unde palmele voastre se luptă pentru fiecare bucată.