|
agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
|
|
| |||||
| Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial Mundart | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Amphibien - Dystonie Kontakt |
Kommentare der Mitglieder
Leser: 3696
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-04-04 | [Text in der Originalsprache: romana] |
Cum în pieptul meu e o cușcă în care este captiv un leu, atunci e musai că trebuie să mă nasc din nou, pe când zăbrelele ar fi doar jumătatea unui paradox, sau niște ramuri de mesteacăn, sau o colibă din trestie, sau o pară. O să îmi iau atunci, desigur, umbrela, și o să ies în ploaia asta de primăvară, bucuroasă de propria-mi naștere, și-o să mă adăpostesc într-o cafenea micuță, cu vedere la șosea, și-apoi o să las liberă și umbrela, să își caute alt posesor, unul care nu a cunoscut niciodată vreun paradox, ori vreun mesteacăn, ori vreo colibă, ori perele. Îmi voi bea liniștită cafeaua, singură și liniștită, lăsând liber un pahar de suc de grapefruit, care, desigur, nu va aparține nimănui, un nimeni fără chip, cu ochii albaștri ascunși sub omoplați, care mă va privi mereu și mereu, de după oglinzi fără chip, oglinzi albe ca oamenii, ca oamenii și leii fără chip, cu ochii albaștri ascunși sub omoplați, pentru că așa a vrut păguboasa natură.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | |||||||||
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik