O, tu! Blândețea Sufletului meu,
Mugur din izvorul primăverii,
Cu dulce ploaie scuturi curcubeu
Și vânt sub cântecul privighetorii!
O, tu! Suplețea Sufletului meu,
Ploaie și vânt cu dorul așteptării
Sub umbra frunzelor de nuc, mereu,
Cu ape susurând, îmbrățișării!...





Ce-mi ești tu lună, printre stele,
Cu mugur scris în vânt, îndurerată,
Izvor de-mi sună, rece, clipe grele
Când scuturi vis, din bolta disperată?
Că dulce-mi pare ploaia, peste ele
Sub umbra verde-a frunzelor de nuc,
Cu vânt urlând văpaia către stele,
Blândețea-n suflet iar, să mi-o aduc...


ˆTh3Mirr0r