E larmă sub picuri de argint
Și clinchete sună prin iarbă,
Când farmă pe-alocuri alint,
Cochete, din pietre, să soarbă;




Iar nori s-aprind, sub tunet greu,
Când întristări de vânt și-apasă;
Doar uneori... cuprind, ca Prometeu,
Pământ în flăcări, de își lasă...




Aici, în lumea dintre pietre,
Furnici s-agață-n frunze, 9
Cu viermii mici, să strângă zestre
De-o vreme-n cucuruze...




Și stau aici, chircit în luntre,
Plutind prin apa volburată,
Să văd arici, pitit sub pietre,
Fugind de larma scuturată...




Dar noi dureri, sub picuri repezi,
Din strune de argint, coboară
Și nu-s tăceri din muguri verzi,
Când urme de alint, doboară...




Stau aici, în universul meu,
Să scutur cântecul naturii
Și-n strune mici, sub cerul greu,
Susur amestecul iubirii...



ˆTh3Mirr0r