când se pup căpșunii
la sfârșitul lunii
undeva la țară
nu acum, la vară

toți se-opresc în loc
cu priviri de foc
parcă-ar fi uitat
unde au plecat

cu buzele roșii
babele cât moșii
pruncele și pruncii
pe verdele luncii

se așază jos
așteaptă frumos
să se-aștearnă seara
să treacă mirarea