viețuitor
în orice zi trăiesc o moarte în pântecele minții
deschis e doar ochiul de ciclop
lumânare întru aducere-aminte
a doi ochi luminați de soare
ce vedeau Realitatea
într-o tigvă umană umplută ochi
de o fiertură show
la urmă tăiam pasărea
cânta singurul cântec din gâtlejul ei într-o viață

uneori povestesc despre mine
în cuvinte ascunse
de înplumburirea lunii
ori de mierea ce curge ca o lavă din soare

sunt o albină fără stup
și cred că mi-am rătăcit acul pe undeva
altfel de unde atâta moarte