Prefac totul în tăcere
vorba în cuvânt ori semn
umbra în răcoare

dar tăcerea cine o ascultă
pe corzi de lumină
cântec,
ce se îngropă-n trup.

*
De ce nu te aud
cum treci
când pleci

de mă pătrund cu esența ta.

Prind aripi și gheare de vultur
și-mi aduci în palme
păsări de piatră
asemenea necuvintelor.

Mă adâncesc în uitare
dar nimic nu se poate pierde
din poemele înzidite în timp.