Sînt un sclav fugit
de pe plantația inimii tale
- ai pus să fiu biciuit
pentru îndrăzneala de a te fi privit în ochi.
De ciudă am fugit, nu de durere!
Simt și acum loviturile,
mîngîieri ale mîinilor tale albe,
atît de albe de mă mir cum de au umbră.
Ai trimis pe urmele mele vînătorii de sclavi.
Nici unul nu m-a găsit.
Dar într-o zi mi se va face dor de tine
și mă voi întoarce acolo de bunăvoie.
Chiar dacă - știu – vei pune
să-mi fie tăiată laba piciorului.