Milioane de gânduri și imagini
năvălesc în capul meu când tu apari.
Apoi dispari ca o adiere de primăvară.
Răscolesc printre ele ca un gunoier flămând,
Salvez ce se poate și trec mai departe în
timp ce te joci în mintea mea. Cuvintele mele
Capătă sens și îți plac. Provocarea e mare
Vrei sa o accepți? Te mai cerți
cu tine o vreme. Observ pe buzele tale,
Un sărut ce stă să cadă...atârnă de speranța
Că va întâlni un alt sărut ce caută drumul către
tine. Încep să dobor zidul dintre noi și ideile
noastre. ”Avem timp” să ne luptăm, eu cu
mine, copilul cu femeia din tine...dar eu vă
vreau pe amândoi. Mă lupt cu zâmbete, râsul
ochilor tăi și extazul alor mei. Savurez
înfrângerea și mă retrag, nimic nu e ușor cu
tine. Noapte bună. Destinul râde în hohote
”Proștilor...”