să nu mă pierd în ger
mi-ai legat la gât
un clopot de bronz un clopot de lumină și un clopot de fier
și toate aveau limbile din piatră neagră grea
din carnea lor mușcată curgea luna peste piept
mustind de întuneric ud și vâscos
doar eu ce mai scânteiam electric
de dragul tău
în nopțile cu iele și șoapte dulci dinspre salcâmi

azi am repetat de zor moartea în balcon
ne țineam de mâini și oftam
apoi am privit marea cum urca la cer
sau cum a înflorit veșnicia
în pomii stingheri
plesneau pietrele în larg
printre corăbii de lemn și corsari

de un timp
nu-mi mai sărută tâmpla niciun zeu
trec doar cai bătrâni peste glodul de ger
în piețele de fum peste drumuri de fier
câmpu-i brăzdat de aripi groase de zmei
de zei semizei și îngeri ciudați
încrustați în oase și oțel